Intr-un articol recent, subliniam importanța gamificării, răspunzând întrebării De ce ar trebui să ne “jucăm” la locul de muncă?. De data aceasta, aprofundăm acest subiect captivant și încercăm să răspundem altor două întrebări importante, care vă vor interesa cu siguranță – unde și cum putem folosi gamificarea?

 

Înainte de a merge mai departe, să ne amintim că termenul „gamificare” a fost inventat acum 20 de ani de programatorul britanic Nick Pelling, în timp ce proiecta o interfață similară jocurilor video pentru bancomate și automate. De atunci, gamificarea a luat amploare și s-a extins în multe domenii, în general, aplicându-se din ce în ce mai mult și inițiativelor de HR, pentru că face procesele mai plăcute și mai eficiente. Și nici nu e de mirare, căci jocurile și sporturile au fost întotdeauna activități foarte populare.

 

Practic, gamificarea presupune împrumutarea unor tehnici de joc de modelare și motivare a comportamentelor dezirabile și transpunerea lor în situații non-joc. Gamificarea ia toate aspectele pozitive și provocatoare ale jocurilor și le aplică în contexte legate de muncă. Din perspectiva resurselor umane, gamificarea este un instrument extrem de puternic, mai ales atunci când este conectat cu un program de recunoaștere și recompensare a angajaților, despre care am tratat aici.

În ciuda originilor sale, gamificarea nu este doar despre jocuri și divertisment, atunci când ne gândim să luăm în considerare aplicarea principiilor sale la locul de muncă. Sigur, ea adaugă multă distracție sarcinilor, dar abordarea organizațională a jocului îi poate ajuta la modul cel mai serios pe manageri să rezolve mai multe provocări, cum ar fi promovarea unei culturi a învățării continue, integrarea inițiativelor de L&D, integrarea cu succes a noilor angajați, îmbunătățirea proceselor de recrutare sau creșterea implicării și performanței angajaților.

 

Într-un fel sau altul, în domeniul HR, gamificarea poate fi aplicată la mai multe niveluri, în cadrul mai multor procese și există numeroase oportunități de a automatiza și gamifica elementele tradiționale de HR, de la recrutare și onboarding până la implicarea și formarea angajaților. Vom vedea, în cele ce urmează, unde și cum se poate aplica gamificarea.

 

Să începem cu recrutarea, nivelul de plecare pentru toți angajații și un punct nevralgic pentru mulți angajatori. Cele mai comune exemple de gamificare la acest nivel includ jocurile, care ajută la sporirea rezervei de candidați și selectarea solicitanților; chestionarele online și offline, care pot fi concepute în formate distractive, pentru a ajuta personalul HR să testeze comportamentul candidaților în condiții de muncă și să atragă mai multe talente; diferite tipuri de hackathon-uri (virtuale, interne sau interactive), care reduc ciclul de interviu; formatele de colectare a punctelor, pentru a crește numărul de candidați, pe baza recomandărilor venite de la colegi.

 

Cronologic, după recrutare urmează procesul de onboarding, de asemenea un pas destul de dificil pentru majoritatea managerilor și angajaților, deopotrivă. Pentru a crea o experiență plăcută și eficientă de integrare a noilor angajați, managerii de resurse umane folosesc tehnici de gamificare cum ar fi sistemele de puncte și recompense. La fel ca într-un joc real, punctele și insignele virtuale, precum și recompensele îi motivează foarte mult pe angajați să depășească mai repede și cu succes acest nivel.

 

Odată recrutați și integrați, angajații trebuie, desigur, să fie instruiți, prin programe speciale de training. Și, din nou, gamificarea poate juca un rol important, pentru că facilitează formarea și îi menține pe angajați implicați și productivi. Abordările gamificate ale procesului de training pot include: scenarii de lucru din viața reală, clasamente, jocuri bazate pe microlearning, care conferă sens instruirii și sunt mai distractive; diferite jocuri, care testează cunoștințele angajaților cu privire la politicile companiei. Gamificarea procesului de asimilare a regulilor și politicilor companiei îi face pe angajați să se conformeze mai bine și mai rapid reglementărilor organizaționale. S-a dovedit că prin gamificare se adaugă valoare antrenării abilităților tehnice, dezvoltând gândirea critică și strategică.

 

Cronologic ultimul, dar cu siguranță nu cel mai puțin important nivel este cel privitor la employee engagement. Managerii din întreaga lume folosesc pe scară largă elemente de gamificare pentru a stimula  implicarea angajaților și pentru a face ca urmărirea performanței să fie o competiție încurajatoare. Gamificarea creează o întrecere și mai sănătoasă atunci când scorurile sunt postate pe un tablou de clasament sau sunt reprezentate prin insigne sau medalii, stimulându-se, în același timp, inovația și creativitatea. Tehnicile tipice de implicare a angajaților gamificate includ jocuri, provocări, chestionare, sisteme de puncte, prin care li se permite angajaților să schimbe sau să transfere către alți colegi puncte pentru cadouri sau acte de caritate, precum și sarcini de colaborare, pentru a stimula relațiile și socializarea.

 

Având în vedere toate beneficiile gamificării, numeroase companii din România au început să-i aprecieze importanța. Exemplele locale provin din industrii din cele mai diferite – servicii financiare, servicii medicale, consultanță și servicii profesionale, retail și chiar producție. „Jocul” nu este, în niciun caz, doar un capriciu la locul de muncă, ci o pârghie extrem de valoroasă pentru dezvoltarea oamenilor și pentru îmbunătățirea proceselor organizaționale.

Co-Factor admiră profund și sprijină activ companiile care sunt dornice să-și îmbunătățească procesele organizaționale și care sunt suficient de curajoase pentru a lua în serios jocul la locul de muncă.

În termeni practici, Co-Factor facilitează buna desfășurare a tuturor proceselor organizaționale printr-o platformă digitală inovatoare, care încorporează gamificarea în cei trei piloni principali ai oricărei organizații – Implicarea Angajaților, Managementul Performanței și Comunicarea Internă. Astfel, platforma Co-Factor este o adevărată rampă pentru crearea și lansarea unor provocări colaborativ-competitive, care cresc nivelul de implicare al angajaților și generează valoare pentru organizație și afacere; platforma furnizează, de asemenea, scorecard-uri de performanță, structurate pe baza de carduri cu obiective și un instrumentar de informații și acțiuni asociat fiecarui obiectiv, pentru un plus de interactivitate și control asupra performanței individuale și de echipa pentru manageri; ea ajută, totodată, la a defini și implementa cât mai eficient strategia de comunicare internă și la facilitarea schimbului de informații, a colaborării între colegi.

Rezultatele utilizării platformei Co-Factor se reflectă direct în KPI-uri și în efectele pozitive asupra climatului organizațional, deoarece software-ul Co-Factor permite urmărirea, măsurarea, analiza și îmbunătățirea în timp real a fiecărui aspect al oricărui proces organizațional.