În comunicarea din companii, acronimele sunt folosite frecvent pentru a simplifica referințele la procese, departamente și termeni specifici. Aceste prescurtări obținute prin păstrarea primelor litere ale cuvintelor dintr-o sintagmă sunt folosite zilnic în prezentări, rapoarte sau conversații între departamente. Uneori, ele sunt esențiale pentru eficientizarea comunicării și ajută la economisirea timpului. Dar reprezintă ele cu adevărat ceea ce numim „comunicare internă”?
Înainte de a răspunde acestei întrebări, iată câteva dintre cele mai uzitate acronime:
KPI – Key Performance Indicator
ROI – Return on Investment
OKR – Objectives and Key Results
B2B/B2C – Business to Business/Business to Consumer
CRM – Customer Relationship Management
HR – Human Resources
R&D – Research and Development
SLA – Service Level Agreement
TQM – Total Quality Management
ERP – Enterprise Resource Planning
P&L – Profit and Loss
CEO/COO/CFO – Chief Executive Officer/Chief Operating Officer/Chief Financial Officer
FY/Q1, Q2, etc. – Fiscal Year/Quarter 1, Quarter 2, etc.
ETA – Estimated Time of Arrival
MVP – Minimum Viable Product
NDA – Non-Disclosure Agreement
EOD – End of Day
SOP – Standard Operating Procedure
SWOT – Strengths, Weaknesses, Opportunities, Threats
CSR – Corporate Social Responsibility
BOM – Bill of Materials
RFI/RFP/RFQ – Request for Information/Proposal/Quotation
FYI – For Your Information
KYC – Know Your Customer
NPS – Net Promoter Score
YTD – Year to Date
FIFO/LIFO – First In, First Out / Last In, First Out
MBO – Management by Objectives
USP – Unique Selling Proposition
EDI – Electronic Data Interchange
SaaS/PaaS/IaaS – Software/Platform/Infrastructure as a Service
CAGR – Compound Annual Growth Rate
QC/QA – Quality Control/Quality Assurance
VPN – Virtual Private Network
SME – Subject Matter Expert
Câteva dezavantaje ale acronimelor în contextul comunicării interne în organizaţii
1. Lipsa de claritate pentru noii angajați:
Persoanele noi sau cei din afara unui departament specific pot avea dificultăți în a înțelege acronimele, ceea ce duce la confuzie și necesitatea de clarificări suplimentare.
2. Crearea unui limbaj de nișă:
Acronimele pot crea o „limbă internă” în cadrul organizației, ceea ce poate exclude neintenționat anumiți angajați, generând un sentiment de segregare între echipe.
3. Riscul de ambiguitate:
Unele acronime au mai multe înțelesuri sau utilizări, pot fi folosite diferit în contexte speciale, creând ambiguitate.
4. Bariera de comunicare în situații de criză:
În momentele de criză, când comunicarea clară este esențială, utilizarea excesivă a acronimelor poate încetini înțelegerea mesajelor și acțiunilor necesare.
5. Scăderea transparenței și încrederii:
Folosirea termenilor tehnici și a acronimelor poate crea impresia de opacitate în rândul angajaților care nu cunosc acei termeni, ceea ce poate afecta percepția despre deschiderea și transparența organizației.
6. Încetinirea comunicării:
În loc să accelereze comunicarea, folosirea excesivă a acronimelor poate, în schimb, încetini procesul, mai ales când angajații trebuie să le caute sensul sau să ceară explicații.
Având în vedere că nu putem renunța la acești termeni încetățeniți, e recomandat să adoptăm câteva practici simple și eficiente pentru combaterea dezavantajelor enumerate mai sus și „umanizarea” comunicării dintre angajați, cum ar fi stimularea unei culturi a clarității și adaptarea mesajelor în funcție de public. Implementarea acestor măsuri contribuie la crearea unei comunicări mai clare și accesibile, reducând potențialul de confuzie și asigurând că toți angajații se simt parte integrantă a organizației.
O soluție tehnologică modernă este platforma Co-Factor, care poate transforma radical modul în care organizațiile comunică intern. Platforma are și o puternică dimensiune socială, care încurajează coeziunea și colaborarea, făcându-i pe toți să contribuie și să se simtă parte a unei mari echipe.
Încearcă acum Demo instant!
Foto: Freepik
