Strategii de îmbunătățire a stării de bine a angajaților

Ați observat că oamenii se întreabă unii pe alții, din ce în ce mai des, “Ce muncești? Ești fericit/ă?”. Și e normal să fie așa. Petrecem o treime din viața noastră muncind, o parte semnificativă, despre care simțim nevoia să vorbim, mai ales că avem tendința de a duce problemele profesionale și în sfera personală, atât de copleșiți ne simțim uneori ți atât de mare este nevoia de a discuta această problemă.

Cele mai recente statistici, atât din America, cât și din Europa, indică un procent îngrijorător al angajaților nefericiți la locul de muncă (mai mult de 50%). Dacă vă întrebați, ca angajator, de ce ar trebui să vă pese de fericirea lor, răspunsul, pe scurt, este că performanța pe care le-o cereți depinde în mod direct de starea lor de bine. Din fericire sau din nefericire, până când roboții vor prelua sarcinile oamenilor, angajații au nevoie să se simtă bine la locul de muncă. Fericirea este o nevoie umană fundamentală, a cărei căutare a început încă din zorii civilizației și va continua, cel mai probabil, la infinit.

Pentru a rezolva problema satisfacței la locul de muncă ar trebui înțeles, înainte de toate, la ce se referă acest concept, din ce în ce mai prezent pe agendele managerilor, anume ce este starea de bine în general și ce presupune ea la locul de muncă, în special?

Starea de bine reflectă, în esență și în general, felul în care cineva se simte cu privire la diferite aspecte ale vieții sale – viața de acasă, sănătatea, relațiile cu ceilalți, locul de muncă etc. Când ne referim, în mod particular, la starea de bine a angajaților, un factor cheie care determină succesul și eficacitatea unei organizații pe termen lung, avem în vedere toate aspectele vieții profesionale – mediul în care lucrează angajații, climatul de la locul de muncă, relațiile profesionale și felul în care ei percep munca de zi cu zi. Toate acestea au impact direct asupra modului în care angajații își îndeplinesc îndatoririle, măsura în care răspund așteptărilor, asupra nivelelor de stres și de performanță. Perspectiva teoretică asupra acestei chestiuni este una holistică, rezumată în întrebarea “De ce au angajații nevoie pentru a performa?”, însă, practic, răspunsul implică mai multe categorii de acțiuni, care pot include aspecte referitoare la sănătatea fizică, sănătatea emoțională, echilibrul psihologic, relațiile sociale, siguranță și stabilitate financiară. Așadar, la nivel managerial, sunt necesare acțiuni punctuale, care să acopere aspectele enumerate.

Dacă scopul companiei este acela de a genera implicare și loialitate pe termen lung în rândul angajaților, de a face interacțiunea mai plăcută la locul de muncă, de a alinia obiectivele de afaceri cu motivarea angajaților, fără de care performanță rămâne doar un obiectiv pe hârtie, atunci compania trebuie să gândească o strategie de fericire sustenabilă, în adevăratul sens al cuvântului, să creeze sisteme complexe prin care să activeze dinamici ce satisfac nevoile umane si profesionale fundamentale: recompensare, status (recunoaștere), realizare, exprimare de sine, competiție, colaborare. Evident, acestea vin în completarea unor motivatori intrinseci de bază, cum ar fi un nivel salarial decent sau un management funcțional.

Aproape că este inutil să enumerăm beneficiile stării de bine a angajaților la locul de muncă, dar o vom face, pentru a vi le reaminti și pentru a vă motiva în elaborarea cât mai rapidă a unui plan al fericirii. Astfel, s-a dovedit că starea de bine reduce absenteismul și fluctuația personalului, îmbunătățește productivitatea echipelor și eficiența acțiunilor, crește retenția angajaților și atrage noi talente, generează profituri mai mari, îmbunătățește conectivitatea și performanța în ansamblu.

Cum puteți pune în practică o astfel de strategie? Vă sugerăm, mai jos, câteva idei de la care puteți pleca. Veți recunoaște printre ele acțiuni clasice de îmbunătățire a stării generale de bine a angajaților. Pe unele poate le-ați implementat deja, ceea ce este un lucru minunat. Aducem în plus, ca noutate, sugestia de a pune la dispoziția angajaților un psiholog. Conform Forbes, 50% din mileniali și 75% din gen Z au părăsit voluntar un loc de muncă din cauza unor problemel legate de sănătatea lor mintală.

O lungă perioadă de timp, mai ales în România, a existat această prejudecată conform căreia dacă cereai ajutorul unui psiholog, erai stigmatizat. Mulți dintre cei care aveau în mod real nevoie de terapie psihologică nu apelau la specialist de rușine. Din fericire, societatea a acceptat necesitatea intervenției unui terapeut profesionist pentru rezolvarea unor probleme care afectează starea de bine la locul de muncă și care nu sunt neapărat în spectrul patologic. Acceptarea culturală a obiceiului de a consulta un psiholog are beneficii vizibile și dă un randament mare (conform Deloitte, 4:1 ROI). Astfel, situații precum stresul, burn-out-ul și alte condiții psiho-medicale legate de muncă pot fi prevenite sau tratate mai eficient. Așadar, dacă organizația reușește să îndeplinească minimele condiții de timp acordat angajaților pentru terapie, spațiu special amenajat și confidențialitate, vă recomandăm să luați în calcul această sugestie.

Susținerea sănătății mintale nu mai este un avantaj opțional, ci un imperativ pentru companiile care doresc să rămână competitive, arătând preocupare pentru acest aspect. Seriozitatea problemei este de netăgăduit, iar unele companii din România au început deja să demareze un astfel de program, prin care subcontractează un psiholog ce sprijină terapeutic angajații. Pe lângă beneficiul evident al îmbunătățirii stării de bine, a avea un psiholog la locul de muncă înlătură multe din barierele care îi rețin pe angajați să recurgă la unul, cum ar fi costurile de timp și de bani – un terapeut la locul de muncă este mult mai convenabil pentru angajați, economisindu-le timp prețios, deoarece nu trebuie să se deplaseze la întâlnire; de asemenea, ei au mai multe șanse să se angajeze în terapie.

Pentru menținerea echilibrului între muncă și viața personală, companiile pot oferi angajaților cursuri de parenting, nutriție, stil de viață sănătos, mindfulness, yoga etc. sau le pot facilita acestora accesul la astfel de cursuri (reduceri speciale pentru angajati).

Companiile pot organiza activități din zona pasiunilor angajaților (sport, literatura, cursuri de limbi straine, cursuri de gatit, ateliere de aranjamente florale, ateliere de pictura sau de teatru). Prin aceasta, compania demonsrează nu doar că este preocupată de starea de bine a angajaților, dar și că îi cunoaște și e atentă la pasiunile lor.

Vorbitul în public este una din cele mai mari frici ale oamenilor, în general, care le aduce un stres enorm. De aceea, organizarea unor traininguri de public speaking este o inițiativă care poate ajuta angajații să devină mai stăpâni pe obiectivele lor, mai încrezători în forțele proprii și să comunice mai ușor.

De la flexibilitatea locului și timpului dedicate muncii, până la flexibilitatea pachetului de beneficii la care are acces angajatul, aceste posibilități nu mai sunt văzute ca un beneficiu de mulți angajați, ci ca o condiție firească la locul de muncă. Program flexibil, lucrul de acasă, vinerea scurtă sau orice alte mijloace prin care li se oferă angajaților mai mult timp pentru aspectele personale ale vieții lor sunt instrumente eficiente în generarea unei stări de bine. În plus, flexibilitatea dă o anumită libertate în manifestarea personalității la serviciu, iar acest lucru este vital pentru fericire și, implicit, pentru performanță.

Amenajarea unui loc în care angajații se pot retrage pentru a-și regăsi liniștea, pentru a lua o pauză, pentru a se pregăti psihic înaintea unei întâlniri importante, pentru a medita sau pentru a face mișcări de dezmorțire.

Acestea ar putea include cursuri de yoga, seminarii de gestionare a stresului, programe pentru a ajuta angajații să renunțe la fumat.

Toate dovezile au fost aduse în sprijinul afirmației că sportul contribuie la nivelul nostru de fericire. Deschiderea culturală spre sport poate fi marcată prin oferirea de abonamente sau reduceri la sălile de fitness.

Multe cercetări au dovedit impactul psihologic, rapid și pozitiv, pe care acțiunile sociale le au asupra angajaților. Neuroștiința a validat empiric teoria conform căreia atunci cand suntem generosi, mărinimoși, curajoși, în creier se declanșează o reacție neuro-chimică ce combate anxietatea, depresia sau stresul, conducând la îmbunătăţirea stării noastre psihice. Regiunile creierului asociate cu plăcerea, conexiunea socială și încrederea se activează, făcându-ne să ne simțim mai fericiți.

Campaniile sociale au o mare forță de motivare pentru că răspund unor nevoi umane inerente și se opun segmentarii și izolării determinate de comunicarea fragmentară, raportată la eficiența din organizație. Timpul pe care îl investim în întrajutorare este un timp în care punem valoarea individuală la loc de cinste. De aceea, a dezvolta un sistem intern de susținere sociala, căruia să-i asociem și un buget pentru implementare, păstrând managementul de proiect la nivelul angajaților, poate crea un mare impact, prin motivarea implicării.
S-a demonstrat că cele mai mari beneficii le aduc inițiativele propuse de angajații înșiși, și nu cele impuse de companie. Acțiunile pot fi selectate prin vot public, transparent, în baza propunerilor primite de la angajați. Așadar, facilitarea și sprijinul financiar sunt tot ce trebuie să întreprindă compania, lașând apoi angajații să acționeze benevol.

Fericirea nu este, așadar, un capriciu la locul de muncă, ci o nevoie fundamentală, care trebuie tratată serios și de care depinde performanța. Am încercat, în articolul de față, să vă readucem în atenție importanța acestui aspect și să vă sugerăm câteva acțiuni tactice pe care le puteți întreprinde pentru a îmbunătăți starea generală de bine la locul de muncă. Toate aceste acțiuni pot fi facilitate de Co-Factor printr-o platformă digitală inovatoare, ce încorporează conceptul în cei trei piloni organizaționali principali – Implicarea Angajaților, Managementul Performanței și Comunicarea Internă. Platforma Co-Factor oferă, de asemenea, experiența Aplicației Mobile, facilitând o comunicare în timp real, transparentă și structurată.

Rezultatele utilizării platformei Co-Factor se reflectă direct în KPI-uri și în efectele pozitive asupra climatului organizațional, deoarece software-ul Co-Factor permite urmărirea, măsurarea, analiza și îmbunătățirea în timp real a fiecărui aspect al oricărui proces organizațional.