Acum 70 de ani, Leon Festinger avansa Teoria Comparării Sociale, care afirmă că oamenii au tendința de a se evalua personal prin comparație cu alții. Din punct de vedere profesional, oamenii au aceeași tendință de a se evalua prin comparație, pentru a-și înțelege poziția în cadrul organizației, pentru a-și calibra performanțele și pentru a se motiva.
3 motive care stau la baza comparării profesionale între angajați:
Evaluarea performanței: Oamenii își compară adesea performanța cu a colegilor pentru a-și evalua competențele și contribuțiile în cadrul echipei sau organizației, dar și pentru că punctele de referință pe care și le aleg îi ajută să înțeleagă unde se situează.
Motivație și ambiție: Observarea succeselor colegilor poate servi ca motivație pentru îmbunătățirea performanțelor proprii și atingerea unor noi obiective profesionale, dar doar o competitivitatea sănătoasă poate stimula inovația și productivitatea.
Recunoașterea și recompensa: Compararea cu alții poate influența percepțiile privind echitatea recunoașterii și recompenselor în cadrul organizației. Angajații vor să se asigure că sunt recunoscuți și recompensați în mod corect în comparație cu colegii lor.
Comparația profesională nu rămâne fără efecte în organizație. Unele dintre acestea pot fi pozitive, în sensul că observarea colegilor mai performanți poate oferi lecții valoroase pentru dezvoltarea propriei cariere, iar dorința de a se ridica la nivelul colegilor de succes poate stimula angajații să-și îmbunătățească abilitățile și performanțele. Pe de altă parte, însă, comparația este extrem de subiectivă, poate crea stres și anxietate sau poate genera invidie, până la deteriorarea relațiilor de colegialitate și colaborare. Ea poate afecta, de asemenea, dinamica echipei.
Cum rezolvăm provocările pe care comparația între angajați le aduce în context profesional?
Cea mai eficientă practică este evaluarea angajaților cu ajutorul unui instrument obiectiv de măsurare a performanței, care să îi ajute să se concentreze pe propriile obiective și realizări, în loc să se compare constant cu alții. Un astfel de instrument este EVALUAREA 360.
Acest tip de evaluare reprezintă o radiografie completă, complexă și actualizată asupra performanței fiecărui angajat, prin colectarea de feedback în timp real din mai multe surse, pe toate palierele. Ea poate fi implementată oricând, pe parcursul întregului an, nu doar la jumătatea lui sau la sfârșit.
Beneficiile Evaluării 360
✔ Colectarea feedback-ului în mod anonim și din mai multe surse, pentru un rezultat mult mai valoros.
✔ Feedback obiectiv și precis calibrat, ca efect al unui număr mai mare de evaluări per angajat.
✔ Plus de claritate în identificarea nevoilor de dezvoltare, la nivel individual și de echipă.
✔ Creșterea nivelului de conștientizare și de asumare în legătură cu propria performanță.
✔ Plus de implicare și responsabilitate din partea managerilor, ca rezultat al feedback-ului primit de jos în sus.
✔ Un proces credibil și profesionist de Evaluare 360 devine rapid un standard acceptat de întreaga organizație.
Evaluările 360 sunt mult mai bine structurate, includ feedback clar și obiective personalizate, care ajută angajații să se concentreze pe propriul progres, fără a simți presiunea comparației și impactul negativ al competiției excesive.
